Capitolul XXVII

Capitolul XXVII

"-Esti suparata ?"

Next day…14 August Miercuri..

Pai nu prea am dormit..adica de la 4 pana pe la 8.30 pentru ca astepatam sa se trezeasca Vanya, ca sa vorbim cu ea, dar nu s-a trezit asa ca am mancat ceva cu Mirima si in timp ce asteptam am adormit amandoua pana pe la 9.30 cand ne-am trezit si am avut o discutie cam urata cu Vanya. Pana la urma ea a plecat la sala, iar noi doua ne-am facut bagajul si am dat sa plecam, dar Vanya a incuiat usa din fata si a trebuit sa iesim prin spate… Mare greseala, pentru ca m-a muscat cainele de picior si ma cam durea. In sfarsit am ajuns in statie si am luat autobuzul pana acasa, pe drum ne-a sunat mamaia sa vada ce facem si daca mergem acasa ( a fost putin ciudat ca nun e-a recunoscut vocile, iar Mirima vorbea in numele meu, si eu in numele ei) 

Intr-un sfarsit am ajuns si noi acasa, am facut un dus, am mancat cate ceva si am vorbit cu Meldacaniel sa iesim mai pe seara, pentru ca era ultima zi in care ne puteam vedea, deoarece el maine pleaca in excursia cu parintii.

Acasa nu am facut mare lucru , asa ca pe la 15.30 am inceput sa ne pregatim sa iesim , iar la 17 deja iesisem. L-am asteptat pe Alassiel sa vina de acasa in Parcul Eminescu , apoi asteptam sa vina Gwaedhiel, Iellwen , Arwen si Sanya. Azi e miercuri asa ca Gwaedhiel are cantare la bibloteca estivala.

La 18 deja venisera Adonne,  Savuta, Alassiel, Arwen , Sanya, Iellwen, Gwaedhiel, plus alti priteni de ai lor si astepatam sa vina si Meldacaniel cu Raina si Pruna, ca sa poata inceapa cantarea.

La 18.15 au ajuns si cei din urma , astefel ne-am strans toti in jurul lui Gwaedhiel … Era chiar dragut sa ii vezi pe toti asa, dar spre surprinderea mea Meldacaniel nu prea statea cu mine, ci Sanya care a vazut ca nu ma simt tocmai in largul meu si m-a intrebat :

-Esti suparata ?

-Nu, nu sunt..

-Ba da, esti… Esti suparata ca nu sta cu tine si e ultima zi in care mai puteti sta.

-Meh..

Nu vroiam sa recunosc, dar eram oarecum dezamagita pentru ca Meldacaniel stia ca dupa nu o sa ma mai vada  si cu toate astea nu facea nimic si pe deasupra ma mai facea sa ma simt si prost cu unele glume… Eram destul de trista asa ca i-am zis lui Sanya ca vreau sa mergem sa ne plimbam putin, evident si-a dat seama :

-Ai vrut sa plecam ca mai ai putin si plangi..

-Eh, nah.. Asta e..

Am inceput sa vorbim destul de multe chestii, dar erau tigani pe acolo si vroiau sa o loveasca pe Sanya , da ram tras-o de mana si nu au apucat sa o atinga. Pentru prima data am lasat tiganii in pace la fazele de genul..nu ma simteam bine si nu eram in stare sa confrunt si alte specimene infecte de oameni, asa ca am mers inapoi la grup :

- Maerwen, cum de ai lasat tiganii in pace ? (Mirima)

-Nu conteaza..

Sanya m-a luat in brate cand vroiam sa ma pun jos si i-a zis lui Meldacaniel:

-Ai grija de ea..

Probabil si-a dat seama dupa ca am ceva si tot venea la mine :

-Ce ai ?

-Nimic, du-te la prieteni tai.

-Te-ai suparat ?

-Nu..

-Pai mai stau un an si apoi plec din tara, nu o sa ii mai vad..

-Pe mine nu o sa mai ma vezi mult timp de acum..(am zis destul de incet si fiind neatenta mai aveam putin si cadeam)

-Hai in spate..

-De ce ?

-Haide..

-Mda.. bine..

-Te-ai suparat..

-Nu..

-Atunci de ce nu ma iei in brate ?

-Asa..

-Haide..

Am avut o discutie destul de lunga pentru ca trebuia sa hotaram daca mai ramanem impreuna, avand in vedere ca eu trebuia sa plec la Alqualnonde. A trecut mult pana am luat o decizie..pentru ca a fost foarte greu.. sa ti la cineva foarte tare, si cu toate astea chiar daca pleci sa nu vrei sa il parasesti..

Timpul trecea iar noi nu aveam o concluzie… Ne-am mutat in alt parc, iar aici Meldacaniel a dat cu banul, clar uitasem amandoi semnificatia fiecarei parti, asa ca am continuat sa punem in balanta fiecare parte.

Am stat destul de putin in parcul ala , deoarece era deja 20.30 si am mers la autobuz, eram destul de tacuti si ne gandeam, asa ca am ajuns in sfarsit in fata blocului :

-Eu va las daca aveti de discutat..(Mirima)

-Ok..( Meldacaniel)

-Te astept in fata blocului.

-Ok. (Eu)

Si a inceput discutia noastra, a fost greu pentru ca nici unul nu avea curajul sa zica ceva concret, intr-un sfarsit l-am intrebat ce isi doreste si alte chesti, pana am ajuns la un final. Un final fericit , sa zic asa. De ce ?

Pai pentru ca ,chiar daca stiam ca o sa fie greu si ca vom avea multe de indurat, am ramas impreuna. Ma simteam bine si am simtit si la el aceasi stare, asa ca a mers si el acasa, si eu am mers in bloc.

-Eh, ce s-a intamplat ?

-Doar stii despre ce am vorbit..

-Pai, si ?

-Am ramas impreuna.

-Ma bucur.

Am ajuns destul de repede in casa, si spre surprinderea noastra nu era nimeni, asa ca Mirima a sunat-o pe mama ei si a intrebat-o unde e. Desigur, a venit cam in 10-15 minute cu unchiul si am facut cu Mirima si matusa ceva de mancare.

Am mancat toti, apoi am mers sa fac un dus si am plecat in camera, Mirima ramanand inca la tv. Eu am inceput sa vorbesc cu Meldacaniel , care isi facea bagajele. Am vorbit cam toata seara, adica pana s-a pus si el la culcare pentru ca maine pleaca la 6. In timpul asta a venit si Mirima in camera, a stat putin la calculator, apoi ne-am pus amandoua la somn (pana in 12 noaptea).