Tristele-amintiri,
Pastrate-n picaturi,
Iti umbresc gandirea,
Si-ti lasa-n jos privirea.
Privesc in ochii tai,
Privesc ca-ntr-o oglinda,
A sufletului-tau gol,
Pierdut tot in decor.
Ochii negri-ntunecati,
Tu misterul mi-l abat,
In-al meu suflet trecator,
Ma ridic si simt ca mor.
Caci ochii tai deschid,
Usii prin care eu te simt.
Ei acuma nu mai tac,
Si se pierd usor spre lac.
