Tristele-amintiri,
Pastrate-n picaturi,
Iti umbresc gandirea,
Si-ti lasa-n jos privirea.
Privesc in ochii tai,
Privesc ca-ntr-o oglinda,
A sufletului-tau gol,
Pierdut tot in decor.
Ochii negri-ntunecati,
Tu misterul mi-l abat,
In-al meu suflet trecator,
Ma ridic si simt ca mor.
Caci ochii tai deschid,
Usii prin care eu te simt.
Ei acuma nu mai tac,
Si se pierd usor spre lac.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu